Mărgineni în trecut > Biserica

Biserica

Cuprins:

Ca în orice sat tradiţional românesc, biserica şi viaţa religioasă ocupă primul plan în viaţa oamenilor locului. Ca sat vechi de români din Transilvania, a îmbrăţişat încă de la începuturile lui religia ortodoxă. Biserica veche este atestată din 1791 şi este declarată monument istoric (cod LMI 2004: BV–II–m–B–11730). Mai apoi, odată cu înfiinţarea ritului greco-catolic, o parte dintre locuitori au trecut la catolicism. Vechea biserică, clădită prin secolul XVII sau mai înainte, a fost preluată în secolul XVIII de majoritatea pe atunci greco-catolică, iar în 1898 comunitatea ortodoxă a înălţat o biserică nouă. După 1945 ambele biserici sunt administrate de parohia ortodoxă, slujbele religioase fiind ţinute alternativ în cele două lăcaşe de cult. Biserica veche are hramul "Sf. Nicolae", iar biserica noua "Sf. Treime".

biserica mica.JPG


Despre bisericile din Margineni ne povesteste Valeriu Literat, care prin anii 1930 a colindat Tara Fagarasului strangand informatii pretioase despre lacasurile de cult din zona. 

"Biserica unită din Mărgineni"

 "Satul Mărgineni arc două biserici, zidite destul de aproape una de alta, amândouă frumoase în felul lor. Cea ortodoxă este largă şi încă­pătoare. Vechimea ei se numără în numai cîteva zeci de ani. Pictura îi e foarte îngrijită, dar patina timpului n-a ajuns încă să-i dea aspec­tul acela de venerabilă sfinţenie.

Tot frumoasă şi impunătoare, deşi după exterior — şi după felul cum este plasată sub o sprinceană deluroasă —este şi biserica unită.

Aceasta fiind mai veche ne-a preocupat mai mult din punct de vedere al valorii' artistice pe oare o reprezintă .

Intrarea în biserică se face pe sub turn, printr-un pridvor mai nou, plasat în partea de vest a clopotniţei şi avînd deschizătura spre mia­zăzi. Odinioară accesul în lăcaş se făcea de-a dreptul pe sub turn, şi pe unde azi se accede la camera clopotelor. Turnul lăcaşului este o prismă patrulateră. Se ridică cu numai un nivel deasupra acoperişu­lui bisericii, arătând în felul acesta destul de scund. Coiful clopotniţei este o piramidă cu patru feţe, cu laturile puţin boltite şi cu streaşinile puţin lărgite. Acoperişul în două ape al bisericii se întinde şi deasupra parterului turnului, iar deasupra 'altarului se opresc într-un fronton. Acoperişul altarului este mai jos cu 0,50 m decît cel al nao­sului, prezintă cinci laturi care ocrotesc de ploaie şi ide ninsoare cele cinci laturi ale absidei altarului. Părţile de lingă fronton ale acoperi­şului altarului prezintă forma unor trapeze dreptunghiulare, celelalte trei sunt triunghiuri. Acoperişul pridvorului ce precede intrarea este şi mai scund, de aceea se armonizează şi mai puţin cu proporţiile lăca­şului. Invelitoarea acestor acoperişuri este din ţiglă.

Sub pridvor, în peretele apusean a fost încastrată, din iniţiativa Pr. V. Crişan, o placă comemorativă, în amintirea vrednicului bărbat Br. David Urs, născut în acest sat grăniceresc. La interior, între pronaos şi naos întâlnim obişnuitul zid despărţitor cu ambrazura de uşă înaltă încadrată de arcade ceva mai mici, asemănătoare cu o fereastră. Cata­peteasma este din zid, — pe lîngă uşile împărăteşti, mai are un spaţiu liber şi deasupra, sub arcul triumfal. Pronaosul, naosul şi altarul au fost boltite, fiecare spaţiu cu o boltă de înfăţişare deosebită. Deşi ar­curile obişnuite, pe care se reazimă aceste bolţi, sunt destul de masive, totuşi se produseseră fisuri, pentru care cauză a fost necesar ca edi­ficiul să fie strâns în legături de fier (tiranţi), la 1912.

Arcurile şi bolţile care se reazimă pe ele, au o înălţime generoasă, cea. 4 m de la paviment, împrumutînd întregii biserici un aer de mă­reţie. Simţământul de înălţare este potenţat şi prin faptul că podoaba picturală a 'lăcaşului s-a conservat în chip miraculos. Cupola însăşi a naosului se înalţă cu încă vreo 4 m deasupra arcurilor. Aceea de dea­supra pronaosului are înălţimea de oca. 3 m dezvăluind forma unei pi­ramide trunchiate, dar cu muchiile rotunjite. Laturile de est şi de vest ale piramidei fiind mai întinse, cupola are o dispoziţie .transversală pe axa principală a bisericii. O boltă de tip asemănător încoronează spaţiul

ului, dar aceasta e mai alungită pe axa longitudinală a edificiului. Bolta altarului este semicilindrică deasupra laturilor din vecinătatea tîmplei. Spre capătul răsăritean ea se compune din triunghiuri ascuţite cu laturile curbe, care se îngemănează în apropierea bolţii semicilindrice.

În pronaos deasupra uşii apare inscripţia făcută de zugrav, o însemnare destul de laconică: Eu Gaftanailu şi a(m) m(â)nt(u)it s(c)ri(sul) hisereci cei vechi anu 1791(n24).

Pe cerimea bolţii altarului apare Dumnezeu Savaoth, o figură vioaie, pletele ii cam seamănă cu o perucă din vremea lui Ludovic al XVI-lea. La picioarele lui, Maica Domnului, cu medalionul fiului său. De. jur împrejurul acestor două secvenţe apar cetele îngereşti siluete alungite cu vesminte variate, atitudini neconvenţionale şi feţe frumoa­se. Zugrăveala ne-ar mulţumi pe deplin, dar toţi (ca şi Dumnezeu Tatăl şi Maica Precesta —), privesc în altă parte decît acolo unde le e îndreptată faţa. Personajele din cel de al doilea registru., cu busturi de sfinţi în medalioane şi ultimul registru de jos, cu şirul neîntrerupt a! . arhiereilor, sunt destul de izbutite. Reuşite formale reprezintă şi fi­gurile arhidiaeonilor Ştefan si Roman(?) de pe dosul catapetesmei.

In naos, pe intradosul arcului din vecinătatea altarului un sfînt Gheorghe este zugrăvit cu stîngăcie. Cu mult mai bine au fost repre­zentaţi Ioachim şi Ana. Restul suprafeţei arcului a fost ocupat ou istoria patimilor Mîntuitorului, care se isprăvesc pe partea corespunzătoare a arcului de către pronaos. Personajele au fost corect înfăţişate, chiar şi picioarele atunci cînd se întîmplă să fie desculţe. Isus îndreaptă spre privitor o faţă îmbătrânită şi tristă., rămînînd aceeaşi în toate împre­jurările, înaintea lui Ana, Hristos e arătat stînd pe un scaun, sgulit, mult mai mic decît Arhiereul. Acesta, privind spre ostaşi, dă să-şi spin­tece hainele, dar părîndu-i poate Că rău să şi le rupă, face numai ges­tul de a începe să şi le desbrace. în Răstignirea lui Isus (Fig. 64), zu­gravul ne apare informat, ştiind potrivit Triodului de la Buzău (1700), că pe timarul din dreapta 1-a chemat Bagora, pe cel din stînga Gheata, dar: în schimb, la Fecioara Măria, în loc de Mitir, cuvînt pe care pro­babil zugravul nu 1-a înţeles, scrie Mi cir. Craniul de mort de la picioa­rele crucii lui Isus s-a „înviorat", dobîndind o expresie de satisfacţie.

Au fost bine redaţi şi evangheliştii din triunghiurile pandativilor (Matei e cam spălat de ploaie). îi inspiră câte un înger, iar simbolurile, încadrate în medalioane aurite, sunt aşezate la mijlocul celor patru laturi, ce formează baza cupolei. Cel dintîi registru de zugrăveli de pe cupolă cuprinde cetele îngereşti, cu chipuri, frumoase, însufleţite de o puritate copilărească. Către altar, Isus Hristos, înfăţişat în două figuri, celebrează liturghia, pe o catedră cam ştearsă. în faţa acestui «tablou, pe latura de vest a cupolei Hristos este prohodit de îngeri, care, în procesiunea lor, tămîiază şi poartă sfeşnice. Fondul acestui întreg re­gistru de figuri (: liturghie, prohod şi cete îngereşti), este alcătuit din trei benzi colorate, începînd de jos cu roşu, apoi galben, şi vînăt acesta din. urmă presărat ou stele. O paletă cromatică probabil simbolică, în care roşul va fi însemnînd focul, galbenul pămîntul, iar vînătul apa sau cerul Registrul de zugrăveli imediat deasupra, înfăţişează simbolurile inelate şi înaripate ale cetelor îngereşti, printre care ici, colo, şi grupuri de îngeri. De la capetele îngereşti din registrul întâi, la simbolurile din registrul al doilea, trecerea este mijlocită de nişte nori străvezii. Pantocratorul are un chip grav, cu mîna îi binecuvîntează. Pă­rul îi e roşcat iar barba scurtă străluceşte în aceeaşi culoare. Faţa apare puţin degradata de umezeală. Centrul peretelui de sub arcul sudic cu­prinde scena cu Isus împărat, peretele corespunzător de la nord, reda pe Maica Domnului, amândouă figuri monumentale. Mucenicii ostaşi, care străjuiesc pe împăratul, au coifuri ca nişte coroane făcute din benzi înguste, în jurul capului, iar în creştet împodobite cu un penaj. Ostaşii străjuitori ai Maicii Domnului sunt cu capetele goale.

In pronaos, pe câmpurile pandantivilor au fost imaginate cîteva Dumineci după Paşti. Din vîrful cupolei, Maica Domnului priveşte la enoriaşi din ochii săi mari, cu sprâncene supţiri bine arcuite. Deasupra Precestii, plutesc pe norii decorativi cetele îngereşti, şi acestea cu fi­guri bine redate, dar ou fondul frizei mai puţin bogat ca la naos. Res­tul scenelor pictate din pronaos înfăţişează diferiţi sfinţi părinţi, câţiva prooroci, apoi sfintele Ecaterena şi Marina, aceasta din urmă cu un ciocan de lemn ridicat spre lovire. între aceste personaje şi-a aflat loc şi Sf. Hristofor, ce poartă pe umeri un cap de ... cai.

Buna-Vestire de pe uşile împărăteşti este o pictură de bună cali­tate.

Cărţile vechi din acest lăcaş au fost văzute şi publicate de N. Iorga(n25). Alături de acestea am mai aflat următoarele exemplare:

1. penticostar, Râmnic, 1743, — legat la 1807 de Simion Jinari, das­căl la biserica grecilor (biserica ort. din Făgăraş). O altă însemnare aparţine părintelui Ioan din Şebăş, 1813.

2. Psaltire, Bucureşti, 1756.

3. Psaltire, Blaj, 1764, cu o însemnare trunchiată, scrisă de popa Şandru din Mărgineni, la 1774, Febr., 2, pentru pomenirea fiului său Adam.

4. Strastnic, Blaj, 1753.

5. Triod, Blaj, 1771. La pag. 8, inscripţia: „Acest triod iaste al sfintei) biserici de la Mărgineni cumpărat ou zece' zloţi de ai călugă­rului Isaii Ieiromonahu Hagiu. Care bani însă popa Iacov i-au dat 3a mina mea a iscălitului ide jos şi eu l-am cumpărat de la Blaj şi cu voia, mai sus numitului ieromonah (sic!) ş-au dat aceşti sfinţii bisereci ca să fie pomenire vecinică molitvii sale şi la tot neamul său. Pentru care să nu să înstrăineze de la această s(fîntă) biserică eu din datorirea mea protopopească am scris şi am întărit ou iscălitură protopopească ano 1777, zile 22 feb, Protopop Costandin Ivanovici de la metr. Făgăra­şului".

Despre cărţile vechi, necunoscute, de la biserica ortodoxă din Măr­gineni, am scris în altă parte(n26).

Cei mai vechi preoţi din Mărgineni, ale căror nume ne-au rămas sunt: popa Stanciu, popa Ilie, popa Oana şi popa Ion, consemnaţi în procesul verbal al inspectorilor calvini cu ocazia „vizitei" din 1658. Juraţii satului declară că preoţii lor cercetează cîrciumile şi că slujbele le fac mai adesea slavoneşte. Părerea inspectorilor despre cunoştinţele acestor preoţi nu este arătată. Tot în acel document se mai notează activitatea a patru candidaţi de preoţie, dar nici numele acestora nu este dat(n27).

Cu cinci sau zece ani înainte de 1671, funcţionau ca slujitori ai altarului în Mărgineni, popa Ionaşu  şi popa Bucur, după cum rezultă dintr-un proces înaintea Scaunului Superior de Judecată din Făgăraş (n28). Popa Ionaşcu ar putea să fie una şi aceeaşi persoană cu popa Ion, men­ţionat la 1658.

Preotul Ionaşcu este întîlnit ca parte litigantă şi la 8 mai 1688, înaintea aceluiaşi for (n29).

In anul 1710, Urbariul comunei Mărgineni notează pe următorii preoţi: Popa Stan,, cu 5 copii, popa Ionaşc, cu 1 copil, şi popa Şandru cu 1 copil. Toţi erau din iobagi, deci erau datori să dea dijmă. Mai era şi un al patrulea preot, popa Stoica. Acesta aparţinea unei familii de boieri, fiu al popii Ona, a cărui stare de mai veche boierie a fost recu­noscută prin diploma din 20 februarie 1689, a lui Mihail Apafi. La pu­blicarea acestei diplome în Scaunul Superior de Judecată din Făgăraş, nu s-a ridicat nici o opoziţie(n30).

Cea mai veche matriculă ce s-a păstrat la biserica unită din Măr­gineni este Protocolul cununaţilor. După acest act, popa Şandru întâl­nit şi într-o conscripţie din 1758 (n31), mai funcţiona şi la 1788, iar popa Matei, chiar şi după 1795.

Tot aici e pomenit şi popa Nică, începînd cu ianuarie 1788, pînă la 25 mai 1795. în noiembrie 1790 mai este amintit şi un popa Ignatie, poate că numai incidental32."

(Monument cercetat la începutul lui octombrie 1930)

 Note de subsol:

n24Numele zugravului trebuie să fie Naftanail. în acest autograf, a acrie apare cu înţelesul de a desemna conturul, expresie întrebuinţată de zugravii pe sti­clă de la Nicula (Gherla), (v. I. Muştea, Pictura pe sticlă la Românii din Scheii Braşovului, în „Ţara Bârsei'\ nr. 1, 1929, p. 7.).

n25 N. Iorga, Scrisori şt inscripţii... II, p. 131—132.

n26 V. Literat, Din Tara Oltului. Însemnări vechi din biserici noi, în „Tara Bâr«jei", Braşov, X, nr. 3,' 1938, p. 219.

n27 V.1 Lterat şi M. Jâray, „Vizite" calvineşti , . . p. 593.

n28 Registrul Scaunului Superior de Judecată, III, folio 13, v°.

n29 Ibidem, folio 371, v°.

n30 Urbanul din 1710, în arhiva judeţeană Făgăraş.

n31 Şt. Meteş, Viaţa bisericească... p. 86, cu multe informaţii despre preoţii de aici-, la p. 87.

n32 Protocolul cununaţilor se află între Matricolele acestei parohii. Din aceste acte se mai pot procura eventual^ şi alte date.

* Gale scrise arci au la bază raportul înaintat Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţiunea pentru Transilvania, Cluj.

 

“Biserici vechi romanesti din Tara Oltului”, Valeriu Literat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996


Din „Istoricul Parohiei din Margineni” aflam ca biserica mica din sat a fost ortodoxa, apoi , „in urma dureroasei dezbinari dintre bisericile Transilvaniei, credinciosii  din Parohia Margineni trec cu totii la greco-catolici. Pana la 1870 in satul Margineni era o singura confesiune, cea greco-catolica. In anul 1870,  Ion Gh. Popa impreuna cu sotia sa Ana, paraseste biserica greco-catolica si revine la ortodoxism. In anul 1875 in 25 mai a fost trimis primul preot ortodox titular al Parohiei Margineni. In acest timp slujbele se faceau intr-o casa care tinea loc de biserica. Datorita ravnei si vredniciei preotului Gheorghe Pop Graniceriu, intre anii 1891-1893 s-a zidit biserica ortodoxa. Biserica s-a sfintit in 12 iunie 1894, prin binecuvantarea I.P.S Mitropolit Miron. In anul 1907 biserica a fost pictata cu cheltuiala preotului Gheorghe Pop Graniceriu si a fratelui sau Ion Pop. Pictura a fost facuta de pictorul Gheorghe Popescu si ucenicul sau Ionita Dogariu, ambii din Rucar-Campu-Lung.”

 


 

Despre bisericile din Margineni mai gasim urmatoarele referinte:

interior.JPG

Interiorul si pictura bisericii vechi

interior (2).JPG interior (1).JPG interior (6).JPG interior (4).JPG interior (3).JPG  interior (5).JPG  interior.JPG

Schita bisericii "Sf. Nicolae" conform planului facut de arhitecta Monica Scarneci este urmatoarea:

schitabiserica.jpg

Ritualuri religioase vechi

biserica 01 (c) Colectia Steluta Teulea biserica 02 (c) Colectia Steluta Teulea biserica 03 (c) Colectia Steluta Teulea biserica 04 (c) Colectia Steluta Teulea sfintirea troitei (c) Colectia Steluta Teulea

 

Dupa 31 de ani de slujire in bisericile din Satul Margineni, preotul Gheorghe Minailiuc a predat stafeta preotului Gheorghe Iulian Macamete. Gasiti mai jos cateva poze de la slujba din 13 Noiembrie 2016 condusa de PS Ilarion Fagarasanul, Episcop al Arhiepiscopiei Sibiului.

13 noiembrie 2016

BISERICA-01.jpgBISERICA-02.jpgBISERICA-03.jpgBISERICA-04.jpgBISERICA-05.jpgBISERICA-06.jpgBISERICA-07.jpgBISERICA-08.jpgBISERICA-09.jpgBISERICA-10.jpgBISERICA-11.jpgBISERICA-12.jpgBISERICA-13.jpgBISERICA-14.jpgBISERICA-15.jpgBISERICA-16.jpgBISERICA-17.jpgBISERICA-18.jpgBISERICA-19.jpgBISERICA-20.jpgBISERICA-21.jpgBISERICA-22.jpgBISERICA-23.jpgBISERICA-24.jpgBISERICA-25.jpgBISERICA-26.jpgBISERICA-27.jpgBISERICA-28.jpgBISERICA-29.jpgBISERICA-30.jpgBISERICA-31.jpgBISERICA-32.jpgBISERICA-33.jpgBISERICA-34.jpgBISERICA-35.jpgBISERICA-36.jpgBISERICA-37.jpgBISERICA-38.jpgBISERICA-39.jpgBISERICA-40.jpgBISERICA-41.jpgBISERICA-42.jpgBISERICA-43.jpgBISERICA-44.jpgBISERICA-45.jpgBISERICA-46.jpgBISERICA-47.jpgBISERICA-48.jpgBISERICA-49.jpgBISERICA-50.jpgBISERICA-51.jpgBISERICA-52.jpgBISERICA-53.jpgBISERICA-54.jpgBISERICA-55.jpgBISERICA-56.jpgBISERICA-57.jpgBISERICA-58.jpgBISERICA-59.jpgBISERICA-60.jpgBISERICA-61.jpgBISERICA-62.jpgBISERICA-63.jpgBISERICA-64.jpgBISERICA-65.jpgBISERICA-66.jpgBISERICA-67.jpgBISERICA-68.jpgBISERICA-69.jpgBISERICA-70.jpgBISERICA-71.jpgBISERICA-72.jpgBISERICA-73.jpgBISERICA-74.jpgBISERICA-75.jpgBISERICA-76.jpgBISERICA-77.jpgBISERICA-78.jpgBISERICA-79.jpgBISERICA-80.jpgBISERICA-81.jpgBISERICA-82.jpgBISERICA-83.jpgBISERICA-84.jpgBISERICA-85.jpgBISERICA-86.jpgBISERICA-87.jpgBISERICA-88.jpgBISERICA-89.jpgBISERICA-90.jpgBISERICA-91.jpgBISERICA-92.jpgBISERICA-93.jpgBISERICA-94.jpg

 

Preoti care au slujit la Margineni: Pr. Cornea, Pr. Cojocaru, Pr. Grindu, Pr. Itu, Pr. Albaceanu, Pr. Minailiuc, Pr. Macamete (in prezent)

Satul Margineni - Biserica
http://www.margineni.ro//trecut/biserica.html